Dansuri

Dansuri


Banat


Dansul bănăţean este prezent in cele două variante ale sale. Una din zona montană, care prin ritmurile lui alerte, prin tumultul creat de învârtirile continue ale fetelor pe sub braţele băieţilor, prin vigoarea mişcărilor specifice bărbăteşti, redă temperamentul aprins al locuitorilor de la munte.

Cealaltă variantă a dansului bănăţean, aparţinand zonei de câmpie, caracterizată printr-o desfăşurare mai largă in spaţiu, cu mişcări mai line, este "Sorocul" unul dintre cele mai pretenţioase dansuri populare româneşti în privinţa execuţiei. Mişcările acestui dans sunt de o ritmică foarte complicată, iar elementele de bază ale mişcărilor se combină între ele cu foarte multă varietate.

 

 

 

 

Oaş
Condiţiile naturale ale Oaşului, zona din partea de nord a ţării înconjurată de munţi, oarecum izolată în trecutul istoric, au permis conservarea unui folclor arhaic care redă prin muzică şi joc firea aspră de munteni a oamenilor de aici. Dansul, din această zonă, are în toate notele lui caracteristice: bătăi ritmice în pământ, ţinuta austeră a dansatorilor, strigături semicântate, învârtiri în perechi, bătăi din palme.

 

Bihor
Caracteristica zonei folclorice a Bihorului este unitatea stilului de joc. Paşii tropotiţi, pintenii şi bătăile pe cizmă formează elementul coregrafic de bază, fiind executaţi cu precădere pe loc sau cu deplasări laterale mici, dar cu dinamică şi varietate ritmică deosebită. Schimbarea greutăţii corpului de pe un picior pe altul şi trecererile de pe toc pe talpă sau perniţa piciorului sunt executate cu multă uşurinţă într-un chip aproape imperceptibil.

 

Moldova
Mişcările dansurilor moldoveneşti degajă multă eleganţă şi vioiciune, veselie şi optimism, reflectând firea şi temperamentul moldovenilor. În jumătatea nordică a Moldovei, dansurile sunt însoţite aproape totdeauna de o legănare uşoară a corpului executată în ritmul paşilor, ceea ce le dă un farmec deosebit. În general, mişcările nu sunt de mare amplitudine, caracteristic pentru ele fiind bătăile în podea, paşi în contratimp sau mici sărituri în înălţime însotite de pinteni.
Someş
Caracteristic pentru această parte a ţării este existenţa mai multor tipuri de dansuri foarte bine reliefate artistic, cu desfăşurări largi şi complexe, în jocuri în perechi şi elemente de mare virtuozitate şi eleganţă în jocurile bărbăteşti. Mişcările se bazează pe o mare varietate ritmică, născută atât din lovirea palmelor în cizmă cât şi paşi bătuţi, paşi de mers sau pinteni.
Oltenia
Dansul oltenesc din câmpia Dunării are valenţe spectaculare deosebite. Ritmuri alerte, mişcări executate în mare viteză, paşi sincopaţi, strigături la comandă. Vibraţia permanentă la unison a întregului grup crează un spectacol dinamic, plin de vigoare.

Orchestra Ansamblului Folcloric "Lugojana"


Partea muzicală a spectacolului folcloric - coregrafic este susţinută de o formaţie orchestrală,condusă de maestrul Ionel Groza, în structura căreia intră: vioara, clarinet, taragot, saxofon,  acordeon, contrabas, instrumente care dau culoare specifică muzicii populare româneşti. Repertoriul grupului, instrumental este alcătuit din jocuri şi cântece vechi, ce vin din străvechime, cu o melodicitate deosebită şi ritmuri variate, dar şi din creaţii contemporane cu un conţinut interpretativ atractiv pentru publicul spectator.

 

  • Ionel Groza;
  • Ionică Odoba;
  • Septimiu  Gîlea;
  • Sebastian Subţire;
  • Gabi Groza;
  • Răzvan Curtu;
  • Georgian Dragoi;

Solisti

Soliştii vocali: LARISA LUNGU, DĂNILĂ CĂLIN, ANDRA DAVID, DENISA LUPULESCU, tineri interpreţi ai folclorului bănăţean,fac ca spectacolele prezentate de ansamblul folcloric să fie appreciate de publicul spectator.